Hidroelectrica, cel mai mare producător și furnizor de energie electrică din România, a anunțat oficial o majorare de preț care va afecta peste un milion de clienți casnici, dar și, indirect, întreaga economie. Compania de stat, cunoscută până acum pentru cele mai mici tarife de pe piață, invocă seceta prelungită și costurile tot mai mari de achiziție a energiei de pe piețele externe.
Cifrele exacte ale scumpirii
Începând cu 1 octombrie 2026, Hidroelectrica majorează prețul energiei active de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh — o creștere de aproximativ 13%. Ajustarea nu este retroactivă: se aplică doar clienților noi și celor ale căror contracte ajung la termen.
La nivelul facturii finale, după adăugarea tarifelor de rețea, transport și taxe, impactul resimțit de consumatori este de circa 7%. Concret, prețul final va urca de la aproximativ 1,11 lei/kWh la 1,19 lei/kWh pentru clienții din zona Rețele Electrice, respectiv de la 1,19 lei la 1,27 lei/kWh în zona Delgaz Grid.
Compania susține că majorarea rămâne sub nivelul cumulat al inflației din perioada în care prețul a fost menținut neschimbat.
De ce se scumpește curentul „cel mai ieftin din țară”
Hidroelectrica explică decizia prin trei factori care s-au suprapus în 2026:
1. Seceta hidrologică. Anul a fost deficitar în precipitații începând din aprilie, cu o agravare puternică din iunie. Pe majoritatea amenajărilor hidro importante, debitele au coborât sub jumătate din media multianuală. La Porțile de Fier — responsabil de aproximativ 40% din producția totală a companiei — debitele Dunării din iulie și august au atins minime istorice, sub 1.400 mc/s, adică doar 36–40% din media pe termen lung.
2. Costul apei uzinate a crescut. Din iunie 2026, prețul apei uzinate — taxa plătită de Hidroelectrica pentru resursa de apă folosită la producție — a urcat cu peste 7%, de la 37 la aproape 40 lei/MWh.
3. Piața angro s-a scumpit puternic. Cu producție hidro mai mică, Hidroelectrica este nevoită să cumpere o parte din energie de pe piața liberă, unde prețurile pentru trimestrul IV 2026 și trimestrul I 2027 au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh. Un factor suplimentar: reducerea disponibilității energiei fotovoltaice ieftine odată cu apropierea toamnei, sursă din care compania cumpăra masiv în orele de zi, la prețuri mici.
Ce înseamnă pentru consumatorii casnici
Pentru o gospodărie cu un consum mediu — să spunem 200 kWh/lună — diferența de preț înseamnă un cost suplimentar de ordinul zecilor de lei pe factură, în funcție de zona de distribuție. Nu este o sumă uriașă izolat, dar vine într-un context deja tensionat:
- Este a doua scumpire majoră a energiei într-un an marcat de inflație ridicată, cea mai mare din Uniunea Europeană
- Analiști din piață (printre care președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță) avertizează că mișcarea Hidroelectrica ar putea declanșa un efect de domino: alți furnizori, presați de aceleași costuri ridicate pe piața angro, ar putea urma cu majorări estimate între 10% și 15%
- Clienții afectați direct sunt cei cu contracte care expiră și clienții noi — nu toți cei 1,2 milioane de clienți casnici simultan, dar practic toată baza de clienți va trece prin noile tarife pe măsură ce contractele se reînnoiesc
Pentru cei care vor să compare oferte, pe piață există deja furnizori cu tarife mai competitive pe termen scurt (ex. Nova Power & Gas, cu oferte de 0,675–0,745 lei/kWh plus TVA), însă specialiștii atrag atenția că ierarhia furnizorilor se poate schimba rapid, iar o ofertă avantajoasă azi nu e garantată pe termen lung.
Ce înseamnă pentru consumatorii industriali
Pentru companii, impactul e mai amplu și se resimte deja de câteva luni, dincolo de anunțul punctual al Hidroelectrica:
- Prețurile de producție a energiei erau, în iunie 2026, cu 23,3% mai mari față de iunie 2025, potrivit INS
- Prețurile producției industriale au crescut cu 12,7% an/an în iunie 2026, avansul fiind mult mai puternic pe piața internă (+14,29%) decât la export (+8,8%) — semn că firmele resimt costurile mai mult acasă decât pe piețele externe, unde concurența le limitează marja de a transfera scumpirile
- Potrivit unui sondaj PwC, unul din cinci directori de companii din România a raportat majorări de peste 10% ale cheltuielilor cu energia, aceasta fiind considerată principala presiune asupra costurilor în 2026
- Sectoarele energointensive — industria grea, producția auto, chimia — sunt cele mai expuse, având energia ca element direct în costul de producție și în marja operațională
Pentru economia românească, riscul e dublu: pe de o parte, presiune asupra competitivității exporturilor într-un context în care România este puternic integrată în lanțurile europene de furnizori auto; pe de altă parte, transferul treptat al costurilor către consumatorul final, prin prețuri mai mari la bunuri și servicii.
Ce urmează
Estimările pentru iarna 2026–2027 variază: de la scenarii moderate, cu creșteri suplimentare de 3–5%, până la unele pesimiste, de 15–20%, în funcție de cât de umplute vor fi depozitele de gaze la intrarea în sezonul rece și de evoluția prețurilor pe piața de energie electrică din regiune. Ministerul Energiei a anunțat deja măsuri conexe — repunerea în funcțiune a unor capacități pe cărbune și apeluri către populație pentru reducerea consumului seara — semn că autoritățile se pregătesc pentru un sezon rece dificil din punct de vedere energetic.