Rezultatele testelor PISA 2025, publicate marți, 8 septembrie, de OCDE, confirmă cea mai îngrijorătoare performanță educațională a României din ultimele două decenii. Aproape jumătate dintre elevii de 15 ani sunt, potrivit evaluării internaționale, analfabeți funcțional — nu doar la citire, ci și la matematică și științe.
Cifrele brute
România a obținut, la cele trei competențe de bază:
- Științe: 425 de puncte (-3 față de 2022)
- Matematică: 419 puncte (-9 față de 2022)
- Citire: 413 puncte (-16 față de 2022, cea mai abruptă scădere)
Traduse în procente, rezultatele arată astfel: 52% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență la Matematică, 48% la Citire și 46% la Științe. Practic, mai mult de un elev din doi ajunge la 15 ani fără capacitatea de a rezolva probleme cotidiene simple — de la conversia unei sume de bani între monede, până la înțelegerea unui text de lungime moderată sau interpretarea unui fenomen științific comun.
Este, potrivit OCDE, cea mai slabă medie internațională înregistrată vreodată la citire, matematică și științe, pentru toate cele 91 de țări și teritorii participante — deci nu doar România se confruntă cu un regres, ci fenomenul e global. Diferența e că declinul românesc pornea deja de la un nivel scăzut.
Unde ne situăm față de vecini
Din 91 de sisteme educaționale evaluate, România ocupă locul 55 la Științe, 53 la Citire, 48 la Matematică și 51 la rezolvarea de probleme digitale. În Uniunea Europeană, țara noastră rămâne pe antepenultimul loc, depășind doar Bulgaria și Cipru.
Comparația regională e dureroasă: la Științe, Ungaria are 480 de puncte, Cehia 490, Polonia 495 și Estonia 527 — diferențe de 55 până la peste 100 de puncte față de România. Chiar și Serbia (429) sau Republica Moldova (422), state cu resurse mult mai limitate, obțin rezultate comparabile sau ușor peste cele ale României. Turcia, în schimb, a arătat că declinul nu e o fatalitate: scorurile elevilor turci au crescut față de 2022, într-un moment în care media OCDE a scăzut.
Cea mai adâncă problemă: inegalitatea
Dincolo de mediile generale, raportul scoate în evidență o fractură socială accentuată. Diferența de scor între elevii din cvartila socio-economică superioară și cei din cvartila inferioară a ajuns la 122 de puncte la Științe — comparativ cu o medie OCDE de doar 85 de puncte. Statutul socio-economic explică 22% din variația rezultatelor elevilor români, față de 12% în medie la nivel OCDE.
Consecința practică: doar 7% dintre elevii proveniți din familii dezavantajate reușesc să obțină rezultate în sfertul superior de performanță, față de 12% media OCDE. Decalajul urban-rural depășește, la rândul lui, 100 de puncte. OCDE a inclus România, alături de Ungaria, Bulgaria, Germania, Slovacia și alte câteva state, pe lista sistemelor „puternic segmentate academic” — unde elevii buni și cei slabi se concentrează sistematic în școli diferite, adâncind inegalitatea în loc s-o corecteze.
Reacțiile oficiale
Președintele Nicușor Dan a catalogat rezultatele drept „un semnal de alarmă major”, cerând investiții masive și avertizând că problema nu poate fi ignorată, indiferent de contextul politic sau economic. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a oferit o explicație parțială: testele naționale românești (Evaluarea Națională, testările de clasa a II-a, a IV-a, a VI-a) se dau integral pe hârtie, în timp ce PISA se susține pe calculator — o diferență de format care ar putea influența, în opinia ministrului, rezultatele. Totuși, ministrul și-a exprimat și rezerve mai ample legate de modul de colectare a datelor.
Ce înseamnă asta pentru România, pe termen lung
Consecințele unui asemenea decalaj educațional depășesc granițele sălii de clasă:
Competitivitate economică redusă. România are deja un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 71% din media OCDE, iar doar 19% din populația adultă (25-64 ani) are studii superioare, față de 41% media OCDE. O forță de muncă tânără cu competențe de bază fragile riscă să adâncească acest decalaj, limitând capacitatea țării de a atrage investiții cu valoare adăugată mare și tehnologie avansată.
Emigrația calificată vs. rămânerea celor mai vulnerabili. Elevii cu rezultate bune, adesea din familii cu resurse, au șanse mai mari să studieze sau să lucreze în străinătate. Cei rămași în sistem sunt, disproporționat, cei din grupurile dezavantajate — exact segmentul cu cele mai mari lacune educaționale, potrivit datelor PISA.
Reproducerea sărăciei. Cu un decalaj socio-economic de 122 de puncte — cel mai mare din regiune — sistemul educațional românesc riscă să funcționeze mai degrabă ca un multiplicator al inegalității existente decât ca un mecanism de mobilitate socială.
Vulnerabilitate democratică și socială. Analfabetismul funcțional pe scară largă este asociat, potrivit unor voci din educație citate în presă, cu o susceptibilitate mai mare la dezinformare și discurs extremist — un risc cu atât mai relevant într-un peisaj mediatic dominat de rețele sociale.
Un motiv (limitat) de speranță
Analiștii citați în presă atrag atenția că PISA 2025 nu descoperă o problemă nouă: procentul elevilor sub nivelul de bază la citire a crescut constant, de la 42% în 2016, la 44% în 2018, la 48% acum. Exemplul altor state — Turcia, în particular — arată însă că traiectoria nu e ireversibilă, dacă reformele ajung cu adevărat până la clasă, la formarea profesorilor și la modul de evaluare a elevilor. Rămâne de văzut dacă reforma educațională anunțată de autoritățile române va produce, în edițiile viitoare ale PISA, o schimbare reală de direcție.