Heidi Larson, profesor la London School of Hygiene & Tropical Medicine şi fondatoarea Vaccine Confidence Project, a prezentat la un seminar cu presa europeană desfăşurat la Amsterdam evoluţia încrederii în vaccinare şi modul în care dezinformarea se propagă prin comunităţi sociale şi lingvistice.
Potrivit cercetătoarei, una dintre provocările majore pentru autorităţile sanitare este că informaţii false circulă între persoane care locuiesc în ţări diferite, dar păstrează aceleaşi surse de informare şi comunică frecvent între ele. Acest fenomen este deosebit de relevant pentru comunităţile din diaspora, care menţin legături strânse cu ţările de origine prin familii, prieteni şi reţele sociale.
Jurnalistul Mediafax a întrebat ce responsabilitate are România pentru dezinformarea care afectează cetăţenii din străinătate. În sesiunea de întrebări şi răspunsuri, Larson a explicat că direcţia fluxului de dezinformare poate fi dublă: uneori mesajele pornesc din ţara de origine şi ajung în diaspora, alteori apar în comunităţile din străinătate şi sunt transmise înapoi rudelor din ţara natală. A ilustrat fenomenul prin exemplul unei persoane stabilite în Statele Unite care transmite informaţii despre vaccinuri rudelor din ţara de origine, iar încrederea personală poate creşte credibilitatea acestor mesaje, indiferent dacă sunt corecte sau false.
Larson a subliniat: „Sentimentele pozitive și negative pot traversa granițele în orice direcție”. De asemenea, a afirmat că „Ţara gazdă, ţara de origine, precum şi alte ţări, dar în special ţara de origine, ar trebui să se implice și să comunice prin aceste rețele”.
Experta a atras atenţia că dezinformarea se răspândeşte mai repede decât pot reacţiona autorităţile şi că instituţiile trebuie să înţeleagă mai bine ce surse consideră credibile oamenii. În multe comunităţi, mesajele venite din partea rudelor sau prietenilor pot avea o influenţă mai mare decât comunicările oficiale, astfel că o campanie de informare concentrată exclusiv în interiorul frontierelor naţionale poate fi insuficientă. Larson a recomandat monitorizarea continuă a discuţiilor publice şi implicarea expresă a ţărilor de origine în comunicarea cu diaspora.
Informaţiile provin din prezentarea susţinută la Amsterdam şi din dialogul cu jurnaliştii prezenţi; unele aspecte ale recomandărilor au fost menţionate succint în sesiunea de întrebări şi răspunsuri.
Sursa: Mediafax