În august 1841, în zona rurală din apropiere de Lebanon, statul Tennessee (SUA), doi sclavi au raportat o aşa-numită „ploaie de sânge” însoţită de fragmente de carne şi grăsime căzute din cer, eveniment semnalat de publicaţii precum Popular Science.
Martorii au adus frunze de tutun acoperite de substanţa neobişnuită proprietarului E.M. Chandler, care a alertat vecinii; ferma a devenit rapid o atracţie locală, iar relatarea s-a răspândit prin scrisori şi ziare.
Pentru a clarifica natura materialului, Chandler a trimis mostre renumitului om de ştiinţă Dr. Gerard Troost. După analiză, Troost a concluzionat că, „fără îndoială, această substanţă este materie animală şi aparţine planetei noastre”. Mirosul puternic al probelor l-a determinat să considere că ar fi vorba despre materie animală în descompunere, ridicată în atmosferă de un vânt puternic şi apoi eliberată.
Incidentul nu a rămas singular în înregistrările istorice: căderi asemănătoare de carne sau ploi roşii au fost documentate în Roma antică şi în Evul Mediu. Explicaţiile propuse variază de la furtuni care ridică animale moarte, la păsări de pradă care aruncă fragmente de carne, până la praf sau spori de alge care pot colora apa. Ipoteze exotice, precum origine extraterestră sau particule aduse de comete, au apărut de asemenea, dar rămân controversate.
Contextul social al epocii a influenţat interpretările locale. Amintirea revoltei lui Nat Turner (1831) a reapărut după fenomenul din 1841: Turner interpretase „picuri de sânge pe porumb” ca semn divin înaintea ridicării sale în Virginia, revolta soldându-se cu 55 de persoane albe ucise şi cu represalii dure împotriva comunităţii afro-americane. După căderea de carne din Tennessee, unii au văzut în aceasta un avertisment ceresc legat de păcatele sclaviei.
Unii contemporani au sugerat că incidentul ar fi fost fals, dar un număr de publicaţii vremii, inclusiv The Western Journal of Medicine and Surgery (decembrie 1841), au susţinut autenticitatea căderii de carne. Cercetători moderni notează că oamenii caută explicaţii chiar şi atunci când acestea nu sunt corecte, după cum observă Tom Maxwell: „Oamenii au nevoie de explicaţii, chiar dacă nu sunt corect”.
Un caz modern comparabil este ploaia roşie din Kerala (2001), analizată ulterior şi pusă în legătură cu spori de alge. Pe scurt, fenomenul din Tennessee a stârnit investigaţii şi speculaţii şi a rămas parte dintr-o listă mai largă de evenimente istorice dificil de clarificat complet.
Sursa: Libertatea