Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a explicat scopul primei rectificări bugetare adoptate vineri de Guvern şi a anunţat că o a doua rectificare ar urma să aibă loc la mijlocul lunii noiembrie, după publicarea prognozei Comisiei Europene şi a rapoartelor INS.
Ce acoperă prima rectificare
Potrivit declaraţiilor publicate de Grindeanu pe Facebook, prima rectificare urmăreşte asigurarea obligaţiilor pentru servicii esenţiale până la sfârşitul anului. El a precizat că sunt asigurate finanţările pentru:
- medicamente şi spitale,
- plata pensiilor,
- asistenţi sociali, persoane cu dizabilităţi şi protecţia copilului,
- restabilirea lichidităţii în economie prin plata datoriilor către firmele româneşti.
Scopul celei de-a doua rectificări
Grindeanu a spus că rectificarea de la mijlocul lunii noiembrie trebuie să reconcilieze deficitul cash — „banii plătiţi efectiv” — cu deficitul ESA, care reflectă obligaţiile şi cheltuielile recunoscute contabil conform metodologiei europene, inclusiv cele neplătite încă. El a subliniat nevoia ca această intervenţie să arate transparent „ce s-a plătit, ce obligaţii au rămas neachitate, ce cheltuieli sunt deja recunoscute în contabilitatea europeană şi care este situaţia reală a finanţelor publice”.
De asemenea, Grindeanu a avertizat că „Un deficit cash mai mic nu înseamnă automat că statul are mai puține datorii sau că situația sa financiară s-a îmbunătățit.”
Relaţia cu Ministerul Finanţelor şi date economice
El a afirmat că nu este vorba despre un conflict cu ministrul Finanţelor şi a cerut ca toate facturile restante să fie făcute publice: ‘Domnul Nazare trebuie să scoată la suprafață toate facturile restante, de la concedii medicale, la rambursări de TVA, compensări la energie sau lucrări de investiții. Tot!’.
Grindeanu a citat date publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, care arată estimări negative pentru 2026: o scădere a economiei cu 0,4%, o reducere a producţiei industriale cu 3,3% şi o scădere a puterii de cumpărare a salariului mediu net cu 3,3%, acesta din urmă fiind prezentat drept cea mai mare contracţie de după criza financiară. El a concluzionat că economia este în contracţie, inflaţia este mai mare, iar cursul leu este mai slab, motiv pentru care, în opinia sa, România are nevoie de o schimbare de direcţie.
Sursa: Mediafax