Leul trece printr-unul dintre cele mai agitate momente din ultimii ani. Pe 6 octombrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a stabilit un curs de referință de 5,3527 lei pentru un euro, cel mai ridicat nivel din istorie. De atunci, moneda europeană s-a mai temperat: luni, 12 octombrie, cursul oficial este de 5,3373 lei/euro (4,7714 lei pentru un dolar). Moneda națională rămâne totuși aproape de minimele istorice, după o toamnă în care recordurile s-au succedat unul după altul.
Cum a evoluat cursul în 2026
Anul a început cu euro în jur de 5,09 lei, iar evoluția lunilor următoare arată o depreciere treptată, cu salturi bruște în momentele de tensiune politică. Cursul mediu anual a urcat de la aproximativ 4,97 lei în 2024 la 5,04 lei în 2025, iar în 2026 media de până acum se situează la circa 5,18 lei.
Perioadă Curs mediu / reper BNR
Medie 2024 ~4,97 lei/euro
Medie 2025 ~5,04 lei/euro
Început de 2026 ~5,09 lei/euro
Medie septembrie 2026 ~5,26 lei/euro
Maxim istoric (6 octombrie 2026) 5,3527 lei/euro
12 octombrie 2026 5,3373 lei/euro
Recordurile s-au înlănțuit rapid. Pe 30 aprilie, în plină criză politică, euro atinsese 5,14 lei, un maxim istoric la acel moment. Pe 23 septembrie, cursul a ajuns la 5,2788 lei, apoi la 5,3447 lei pe 2 octombrie și, în final, la 5,3527 lei pe 6 octombrie.
Șocul din 1 octombrie
Cea mai spectaculoasă mișcare a fost cea din 1 octombrie. Potrivit analizei ING citate de Economica.net, cursul EUR/RON a sărit într-o singură zi de la puțin sub 5,28 la aproximativ 5,34 lei pe piața interbancară, cea mai mare fluctuație zilnică de la căderea guvernului în luna mai. Mișcarea a venit după eșecul votului de învestitură pentru noul cabinet din ziua precedentă și cu o zi înainte de revizuirea ratingului suveran de către agenția S&P.
Un salt de 1,3-1,5% într-o zi este neobișnuit pentru un curs pe care BNR l-a ținut, ani la rând, foarte stabil. Mulți analiști citați în presă citesc episodul ca pe un semn că banca centrală a lăsat cursul să se ajusteze mai liber, în loc să reziste cu orice preț presiunii pieței.
Ce influențează cursul leului
1. Criza politică. Este factorul invocat cel mai des. De la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, în mai, România nu a reușit să formeze un cabinet stabil, iar fiecare eșec de învestitură sau nominalizare nouă lovește încrederea investitorilor. Chiar BNR a explicat, încă din aprilie, că mișcările bruște de curs sunt tipice perioadelor de incertitudine.
2. Ratingul de țară. S&P a menținut pe 2 octombrie ratingul României la BBB-, ultima treaptă din categoria „recomandat pentru investiții”, dar cu perspectivă negativă. Agenția a avertizat că ar putea coborî ratingul dacă formarea îndelungată a guvernului împiedică reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028. Decizia a evitat, deocamdată, scenariul retrogradării în categoria speculativă („junk”), iar piața s-a calmat ușor în ședințele următoare.
3. Deficitele gemene. România rămâne dependentă de finanțarea externă: are un deficit bugetar țintit la circa 6% din PIB în 2026 și un deficit de cont curent ridicat, ambele acoperite în mare parte din împrumuturi și investiții din afară. Cu cât investitorii cer mai multă primă de risc, cu atât presiunea pe leu crește. Randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a urcat în jur de 7,35% în prima săptămână din octombrie, un semn al costului ridicat de finanțare al statului.
4. Fondurile europene. Analiștii Erste au avertizat încă din primăvară că fluxul istoric de fonduri europene din acest an, estimat la aproximativ 4,7% din PIB, este expus riscului dacă incertitudinea politică persistă, în special în cazul fondurilor PNRR, condiționate de reforme. Mai puține fonduri înseamnă mai puțină valută intrată în țară.
5. Politica BNR și rezervele valutare. BNR a gestionat cursul strâns timp de ani, dar acest lucru costă: potrivit unei analize publicate de Puterea.ro, rezerva valutară a băncii centrale a scăzut cu aproximativ 4,8 miliarde de euro într-o singură lună. Analiștii Erste au calculat în mai că un nivel de echilibru al leului ar fi în jurul valorii de 5,35 lei/euro, ceea ce ar explica de ce banca centrală nu mai apără cu aceeași fermitate nivelurile anterioare.
6. Contextul internațional. Cursul euro/dolar și starea piețelor financiare globale contează și ele. Luni, euro a coborât ușor față de leu, în timp ce dolarul și lira sterlină s-au apreciat.
Cine câștigă și cine pierde
Un leu mai slab nu înseamnă același lucru pentru toată lumea:
Debitorii în euro (credite ipotecare sau de firmă) plătesc rate mai mari în lei
Importatorii și consumatorii resimt scumpiri la produse importate, combustibili și electronice, pe lângă inflația deja ridicată
Turiștii care pleacă în zona euro plătesc mai mult pentru aceeași vacanță
Exportatorii către Uniunea Europeană își convertesc veniturile în euro la un curs mai favorabil
Cei care primesc bani din străinătate (remitențe, salarii în euro) câștigă la conversie
Ce urmează
Direcția în următoarele săptămâni depinde mai ales de doi factori: dacă România reușește să formeze un guvern cu sprijin parlamentar și dacă acesta prezintă un plan fiscal credibil pentru 2027. Analiștii citați în presă spun că încrederea investitorilor vine dintr-un astfel de plan, nu din intervenții ale BNR pe piața valutară. Până atunci, ședințele de curs rămân sensibile la fiecare știre politică, iar volatilitatea ridicată e scenariul de bază.
Articolul are rol informativ și nu reprezintă o recomandare de investiții sau de schimb valutar.