Rezultatele testelor PISA 2025, publicate marți, 8 septembrie, de OCDE, confirmă cea mai îngrijorătoare performanță educațională a României din ultimele două decenii. Aproape jumătate dintre elevii de 15 ani sunt, potrivit evaluării internaționale, analfabeți funcțional — nu doar la citire, ci și la matematică și științe.

Cifrele brute

România a obținut, la cele trei competențe de bază:

• Științe: 425 de puncte (-3 față de 2022)
• Matematică: 419 puncte (-9 față de 2022)
• Citire: 413 puncte (-16 față de 2022, cea mai abruptă scădere)

Traduse în procente, rezultatele arată astfel: 52% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență la Matematică, 48% la Citire și 46% la Științe. Practic, mai mult de un elev din doi ajunge la 15 ani fără capacitatea de a rezolva probleme cotidiene simple — de la conversia unei sume de bani între monede, până la înțelegerea unui text de lungime moderată sau interpretarea unui fenomen științific comun.

Este, potrivit OCDE, cea mai slabă medie internațională înregistrată vreodată la citire, matematică și științe, pentru toate cele 91 de țări și teritorii participante — deci nu doar România se confruntă cu un regres, ci fenomenul e global. Diferența e că declinul românesc pornea deja de la un nivel scăzut.

Unde ne situăm față de vecini

Din 91 de sisteme educaționale evaluate, România ocupă locul 55 la Științe, 53 la Citire, 48 la Matematică și 51 la rezolvarea de probleme digitale. În Uniunea Europeană, țara noastră rămâne pe antepenultimul loc, depășind doar Bulgaria și Cipru.

Comparația regională e dureroasă: la Științe, Ungaria are 480 de puncte, Cehia 490, Polonia 495 și Estonia 527 — diferențe de 55 până la peste 100 de puncte față de România. Chiar și Serbia (429) sau Republica Moldova (422), state cu resurse mult mai limitate, obțin rezultate comparabile sau ușor peste cele ale României. Turcia, în schimb, a arătat că declinul nu e o fatalitate: scorurile elevilor turci au crescut față de 2022, într-un moment în care media OCDE a scăzut.

Cea mai adâncă problemă: inegalitatea

Dincolo de mediile generale, raportul scoate în evidență o fractură socială accentuată. Diferența de scor între elevii din cvartila socio-economică superioară și cei din cvartila inferioară a ajuns la 122 de puncte la Științe — comparativ cu o medie OCDE de doar 85 de puncte. Statutul socio-economic explică 22% din variația rezultatelor elevilor români, față de 12% în medie la nivel OCDE.

Consecința practică: doar 7% dintre elevii proveniți din familii dezavantajate reușesc să obțină rezultate în sfertul superior de performanță, față de 12% media OCDE. Decalajul urban-rural depășește, la rândul lui, 100 de puncte. OCDE a inclus România, alături de Ungaria, Bulgaria, Germania, Slovacia și alte câteva state, pe lista sistemelor „puternic segmentate academic” — unde elevii buni și cei slabi se concentrează sistematic în școli diferite, adâncind inegalitatea în loc s-o corecteze.

Reacțiile oficiale

Președintele Nicușor Dan a catalogat rezultatele drept „un semnal de alarmă major”, cerând investiții masive și avertizând că problema nu poate fi ignorată, indiferent de contextul politic sau economic. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a oferit o explicație parțială: testele naționale românești (Evaluarea Națională, testările de clasa a II-a, a IV-a, a VI-a) se dau integral pe hârtie, în timp ce PISA se susține pe calculator — o diferență de format care ar putea influența, în opinia ministrului, rezultatele. Totuși, ministrul și-a exprimat și rezerve mai ample legate de modul de colectare a datelor.

Ce înseamnă asta pentru România, pe termen lung

Consecințele unui asemenea decalaj educațional depășesc granițele sălii de clasă:

Competitivitate economică redusă. România are deja un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 71% din media OCDE, iar doar 19% din populația adultă (25-64 ani) are studii superioare, față de 41% media OCDE. O forță de muncă tânără cu competențe de bază fragile riscă să adâncească acest decalaj, limitând capacitatea țării de a atrage investiții cu valoare adăugată mare și tehnologie avansată.

Emigrația calificată vs. rămânerea celor mai vulnerabili. Elevii cu rezultate bune, adesea din familii cu resurse, au șanse mai mari să studieze sau să lucreze în străinătate. Cei rămași în sistem sunt, disproporționat, cei din grupurile dezavantajate — exact segmentul cu cele mai mari lacune educaționale, potrivit datelor PISA.

Reproducerea sărăciei. Cu un decalaj socio-economic de 122 de puncte — cel mai mare din regiune — sistemul educațional românesc riscă să funcționeze mai degrabă ca un multiplicator al inegalității existente decât ca un mecanism de mobilitate socială.

Vulnerabilitate democratică și socială. Analfabetismul funcțional pe scară largă este asociat, potrivit unor voci din educație citate în presă, cu o susceptibilitate mai mare la dezinformare și discurs extremist — un risc cu atât mai relevant într-un peisaj mediatic dominat de rețele sociale.

Un motiv (limitat) de speranță

Analiștii citați în presă atrag atenția că PISA 2025 nu descoperă o problemă nouă: procentul elevilor sub nivelul de bază la citire a crescut constant, de la 42% în 2016, la 44% în 2018, la 48% acum. Exemplul altor state — Turcia, în particular — arată însă că traiectoria nu e ireversibilă, dacă reformele ajung cu adevărat până la clasă, la formarea profesorilor și la modul de evaluare a elevilor. Rămâne de văzut dacă reforma educațională anunțată de autoritățile române va produce, în edițiile viitoare ale PISA, o schimbare reală de direcție.

Sorana Cîrstea (36 de ani, locul 17 WTA) intră astăzi pe teren pentru unul dintre cele mai importante meciuri ale sezonului. Românca o întâlnește pe italianca Jasmine Paolini, cap de serie 19, în turul al treilea la US Open 2026 — ultimul Grand Slam al anului.

Ora și cadrul meciului

Partida este programată să înceapă la ora 18:00 (ora României), fiind primul meci al zilei pe Stadium 17 din cadrul turneului de la Flushing Meadows. Meciul va putea fi urmărit în direct pe Eurosport și HBO Max.

Un parcurs excelent până acum

Cîrstea a avut o cale solidă spre această fază a turneului: a trecut fără emoții de austriaca Julia Grabher (6-3, 6-0), apoi a eliminat-o pe franțuzoaica Diane Parry, într-un meci mai echilibrat, scor 6-2, 7-5.

Doar prin calificarea în turul 3, românca și-a asigurat deja un premiu de 290.000 de dolari. Miza financiară crește însă considerabil pentru câștigătoarea duelului cu Paolini: 480.000 de dolari și 240 de puncte WTA.

Adversară dificilă, istoric nefavorabil

Jasmine Paolini, 30 de ani, dublă finalistă de Grand Slam în 2024 (Roland Garros și Wimbledon), a mai întâlnit-o pe Cîrstea de trei ori — la Portoroz (2021), Roland Garros (2023) și Dubai (2024) — și a câștigat de fiecare dată. Românca speră azi să întrerupă această serie negativă, într-un sezon pe care ea însăși l-a anunțat drept ultimul din cariera sa la nivel de circuit.

O eventuală victorie ar aduce-o pe Cîrstea în optimile de finală, unde ar putea urma un meci cu americanca Jessica Pegula, favorita numărul trei a turneului.

Anamaria Prodan a vorbit deschis despre legătura actuală cu Gigi Becali, la ani buni de la conflictul care le-a distrus o prietenie apropiată. Impresara susține că a lăsat tensiunile în urmă și că, deși relația nu mai are aceeași intensitate, respectul reciproc a rămas.

Ce s-a întâmplat între ei

Ruptura dintre cei doi a avut loc la începutul lui 2021, pe fondul transferului lui Dennis Man la Parma. Fotbalistul avea contract de reprezentare cu Anamaria Prodan, însă mutarea a fost intermediată de firma fraților Becali. Impresara s-a simțit trădată și a acumulat frustrări legate de neplata comisioanelor, atât la venirea, cât și la plecarea jucătorilor de la club.

Împăcarea

Potrivit propriilor declarații, Anamaria Prodan a reluat de curând legătura profesională cu patronul FCSB, după o discuție directă în care fiecare și-a spus nemulțumirile. Ea povestește că astăzi vorbește din nou cu Becali, îi cere prețuri și colaborează la transferuri, dar fără vechea apropiere zilnică de altădată.

Impresara a subliniat că nimeni nu va mai reuși vreodată o relație de afaceri la nivelul celei pe care a avut-o ea cu finanțatorul FCSB, capabilă să aducă jucători ieftin și să-i vândă apoi pe sume uriașe.

Pe plan personal, Anamaria Prodan spune că se simte liniștită după ce cei doi și-au recunoscut reciproc greșelile, iar acum se concentrează pe prezent — atât pe carieră, cât și pe relația cu Ronald Gavril.

„Spider-Man: Brand New Day”, cu Tom Holland în rolul principal, a depășit oficial încasările globale ale filmului „Titanic” (1997) și a urcat pe locul al patrulea în clasamentul all-time al celor mai profitabile filme din istorie.

Cifrele

Lansat pe 31 iulie, filmul regizat de Destin Daniel Cretton a strâns până acum aproximativ 2,32 miliarde de dolari la nivel mondial, depășind cei circa 2,26 miliarde de dolari adunați de capodopera lui James Cameron de-a lungul întregii sale cariere în cinematografe, inclusiv relansările ulterioare.

Doar trei producții mai rămân în fața lui „Brand New Day”:

• Avatar: The Way of Water – 2,33 miliarde $
• Avengers: Endgame – 2,79 miliarde $
• Avatar (2009) – 2,92 miliarde $

Distanța până la „Avatar: The Way of Water” este de doar câteva milioane de dolari, așa că o nouă schimbare de clasament ar putea veni în orice moment.

Un ritm rar întâlnit

Filmul a atins pragul de 2 miliarde de dolari în doar 17 zile de la lansare — al doilea cel mai rapid ritm din istorie, după „Avengers: Endgame” (11 zile). În weekendul al patrulea de la premieră, „Brand New Day” a mai adăugat aproximativ 109 milioane de dolari la nivel internațional, semn că interesul publicului nu dă semne de oboseală.

Cu acest succes, „Spider-Man: Brand New Day” devine și cel mai profitabil film din franciza Spider-Man, depășind „No Way Home” (2021), și cea mai de succes producție de super-eroi a anilor 2020.