După ani de așteptare și mai multe termene ratate, Centura Comarnic urmează să fie deschisă circulației în această săptămână. Anunțul a fost făcut la finalul săptămânii trecute de Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova: „Săptămâna viitoare deschidem Centura Comarnic!” Data exactă și ora nu au fost comunicate până acum.

Ce este centura

Varianta de ocolire a orașului Comarnic are aproximativ 6 kilometri și trece pe la vest de oraș, cu scopul de a scoate din localitate o parte din traficul de pe DN1, artera care leagă Ploieștiul de Brașov și care se aglomerează frecvent în weekenduri și în sezonul turistic.

Drumul are două benzi de circulație, cu o platformă de 9,5-10 metri lățime, și se conectează la DN1 prin două sensuri giratorii. Cea mai importantă lucrare de artă este un pasaj-pod de 380 de metri peste râul Prahova și calea ferată Ploiești–Brașov, la care se adaugă alte trei poduri noi și două parcări de scurtă durată, câte una pentru fiecare sens de mers.

Valoarea investiției se apropie de jumătate de miliard de lei, bani proveniți din bugetul de stat și din fonduri europene. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în mai 2023 cu asocierea Frasinul SRL – Artehnis SRL.

De ce a întârziat deschiderea

Termenul contractual inițial era iunie, apoi estimările s-au mutat spre finalul lui august. La începutul lunii septembrie, președintele CJ Prahova a explicat că termenul a alunecat din cauza unor modificări la console, impuse în urma unui aviz de siguranță rutieră, plus lucrări la sistemul de colectare a apelor pluviale de pe pasaj și montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatare de la poduri. Lucrările propriu-zise au fost declarate finalizate în urmă cu câteva zile de Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care a anunțat trecerea în faza de pre-recepție și recepție.

Schimbări pe DN1, la Nistorești

În paralel, pe DN1, în zona Nistorești, circulația se desfășoară deja într-o nouă configurație, cu două benzi la urcare și una la coborâre, gândită să preia mai bine traficul suplimentar.

Va dispărea aglomerația?

Nu toată lumea e convinsă că centura va rezolva problema. Pasionații de infrastructură au atras atenția asupra numărului mare de sensuri giratorii și treceri de pietoni de pe traseu, care ar putea limita viteza și ar putea muta blocajele în loc să le elimine. Unii estimează că ambuteiajele s-ar putea deplasa dinspre Comarnic spre Bușteni, iar unii șoferi se așteaptă să se formeze „două coloane” de trafic. Există și păreri mai nuanțate, potrivit cărora centura este un pas înainte, chiar dacă nu rezolvă integral situația din zonă.

Oficialii o descriu ca pe o soluție parțială și complementară: proiectul este legat de viitoarea autostradă A3 Ploiești–Comarnic–Brașov, care va avea un nod rutier în zona Comarnic-Breaza. Abia autostrada ar urma să schimbe cu adevărat felul în care se circulă pe Valea Prahovei.

Ce trebuie să știe șoferii

Până la anunțul oficial privind data deschiderii, traficul rămâne pe traseul actual prin oraș. Recomandăm verificarea informațiilor de la CJ Prahova, Poliția Rutieră și aplicațiile de trafic înainte de drumurile spre munte, mai ales în weekend.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, joi, 17 septembrie, pe europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL) pentru funcția de prim-ministru, punând capăt — cel puțin formal — unei crize politice care se întinde de peste patru luni și jumătate, de la demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului Bolojan. Mureșan și-a asumat mandatul chiar în aceeași zi, printr-o postare scurtă pe Facebook: „Accept propunerea făcută de Președintele României.”

Matematica parlamentară, marea provocare

Dincolo de simbolul desemnării, realitatea numerică rămâne descurajantă pentru noul premier desemnat. Mureșan are nevoie de sprijinul a 233 de parlamentari pentru a-și trece programul de guvernare și lista miniștrilor prin Parlament. Cele trei partide care au susținut nominalizarea sa — PNL, USR și UDMR — totalizează însă doar 170 de voturi, cu mult sub pragul necesar.

Diferența de 63 de voturi ar trebui acoperită fie de PSD, fie de o combinație de formațiuni mai mici, într-un context în care liderii politici și-au exprimat deja poziții divergente. Analiști citați în presă au estimat șanse minime — sub 5% — ca partidele să ajungă la un consens pentru susținerea unui guvern Mureșan.

Reacțiile partidelor

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, s-a declarat „surprins și dezamăgit” de propunerea președintelui — social-democrații sperau, potrivit unor surse din presă, ca propriul lor candidat să fie cel nominalizat.

Liderul AUR, George Simion, a mers mai departe și a vorbit despre posibile „interese străine” în spatele desemnării, sugerând existența unei „înțelegeri ascunse” — o acuzație pe care președintele Nicușor Dan nu a comentat-o direct.

Președintele a recunoscut, la finalul consultărilor de la Cotroceni, dificultatea sarcinii care îi revine premierului desemnat: „Sarcina primului ministru desemnat va fi una dificilă.” Dan a adăugat că a constatat, în cele patru luni de negocieri, „multă preocupare electorală și mult mai puțină preocupare pentru interesul național” din partea liderilor de partid.

Dacă Mureșan nu reușește să obțină votul de învestitură, România riscă să se apropie de scenariul alegerilor anticipate — variantă promovată tot mai insistent de unele formațiuni politice, deși nu este declanșată automat de respingerea unui candidat de premier.

Contextul din sondaje: AUR, la un pas de 40%

Nominalizarea vine pe fondul unor sondaje de opinie care schimbă radical calculele electorale ale tuturor partidelor implicate. Cel mai recent Barometru Informat.ro–INSCOP Research, realizat între 1 și 7 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane (marjă de eroare ±3%), arată o scenă politică dominată clar de AUR:

AUR: 39,7% (în creștere de la 38,2% în mai)
PSD: 18,7% (în creștere de la 17,5% în mai)
PNL: 16,3% (în scădere puternică, de la peste 20% în mai)
USR: 9% (în scădere de la 10% în mai, sub pragul electoral simbolic de 10%)
UDMR: 5,5%
SENS: 4,1%, în creștere semnificativă față de 2,5% în mai

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat tendința printr-un efect direct al crizei prelungite: partidele fostei coaliții de guvernare — PSD, PNL și USR — sunt penalizate simultan de electorat, niciunul nereușind să depășească pragul de 20%. Diferența dintre PSD și PNL, de doar 2,4 puncte procentuale, se situează chiar sub marja de eroare a sondajului, ceea ce face ordinea celor două partide practic incertă statistic.

De ce contează calculul electoral în ecuația guvernării

Aceste cifre explică, în bună măsură, reticența partidelor de a-și asuma un guvern nepopular într-un moment în care AUR domină detașat preferințele electoratului. Pentru PSD, PNL și USR, susținerea unui cabinet care ar trebui să ia decizii economice dificile — pe fondul inflației ridicate și al scumpirilor la energie și carburanți — vine cu riscul de a pierde și mai mult teren electoral în fața partidului condus de George Simion. Pe de altă parte, blocarea repetată a formării unui guvern alimentează exact narativa anti-sistem pe care AUR o folosește pentru a-și consolida avansul.

Rămâne de văzut, în zilele următoare, dacă Siegfried Mureșan va reuși să adune sprijinul parlamentar necesar sau dacă România se va îndrepta spre un nou eșec de învestitură — al treilea guvern picat înainte de a ajunge, sau imediat după ce ajunge, în fața Parlamentului, de la demiterea Guvernului Bolojan.

Magazinele Carrefour din România urmează să dispară treptat, pe măsură ce frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, pun în mișcare planul de rebranding al rețelei pe care au preluat-o oficial la finalul lunii iunie. Indiciile din piață converg spre un singur nume: KORRA.

Tranzacția: 823 de milioane de euro

Carrefour a anunțat, în februarie 2026, vânzarea tuturor operațiunilor sale din România către Pavăl Holding, vehiculul de investiții al familiei Pavăl. Tranzacția a fost evaluată la o valoare de întreprindere de 823 de milioane de euro și a inclus Carrefour România, Supeco Investment, Bringo Magazin și Columbus Active.

Consiliul Concurenței a autorizat necondiționat preluarea pe 23 iunie 2026, iar vânzarea a fost finalizată oficial la 30 iunie. La momentul tranzacției, rețeaua Carrefour din România număra 478 de magazine: 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de unități discount.

Pentru activele Carrefour din România și-au manifestat interesul și alți jucători importanți din retail — grupul polonez Żabka (care operează local rețeaua Froo) și Auchan — însă oferta fraților Pavăl a fost cea câștigătoare.

De ce KORRA

Deși numele oficial al viitoarei rețele nu a fost confirmat public, un indiciu puternic vine chiar din portofoliul de mărci al Dedeman: compania are înregistrată, încă din 2007, marca KORRA, valabilă până în iunie 2027, inclusiv pentru activități care acoperă lanțuri de magazine. Frații Pavăl au angajat deja una dintre cele mai importante agenții de consultanță și design de brand de pe piața românească pentru procesul de rebranding.

Potrivit informațiilor din piață, schimbarea efectivă a siglelor este programată pentru anul 2027. Până atunci, magazinele vor continua să funcționeze sub brandul Carrefour, pentru a asigura o tranziție lină pentru clienți.

Ce înseamnă pentru frații Pavăl

Tranzacția marchează intrarea familiei Pavăl într-un segment complet nou: retailul alimentar. Dedeman este liderul incontestabil al pieței românești de bricolaj, iar prin această achiziție, frații Pavăl devin, dintr-odată, unul dintre cei mai mari jucători din retailul alimentar local — o extindere de portofoliu fără precedent pentru cei doi antreprenori din Bacău.

Carrefour intrase pe piața românească în 2001, prin deschiderea primului hipermarket în cartierul Militari din București, la eveniment participând chiar premierul de atunci. De-a lungul celor 25 de ani de prezență locală, grupul francez și-a extins rețeaua atât organic, cât și prin achiziții — cea mai importantă fiind preluarea magazinelor Cora de la grupul Louis Delhaize, finalizată în 2023.

„Spider-Man: Brand New Day”, cu Tom Holland în rolul principal, a depășit oficial încasările globale ale filmului „Titanic” (1997) și a urcat pe locul al patrulea în clasamentul all-time al celor mai profitabile filme din istorie.

Cifrele

Lansat pe 31 iulie, filmul regizat de Destin Daniel Cretton a strâns până acum aproximativ 2,32 miliarde de dolari la nivel mondial, depășind cei circa 2,26 miliarde de dolari adunați de capodopera lui James Cameron de-a lungul întregii sale cariere în cinematografe, inclusiv relansările ulterioare.

Doar trei producții mai rămân în fața lui „Brand New Day”:

• Avatar: The Way of Water – 2,33 miliarde $
• Avengers: Endgame – 2,79 miliarde $
• Avatar (2009) – 2,92 miliarde $

Distanța până la „Avatar: The Way of Water” este de doar câteva milioane de dolari, așa că o nouă schimbare de clasament ar putea veni în orice moment.

Un ritm rar întâlnit

Filmul a atins pragul de 2 miliarde de dolari în doar 17 zile de la lansare — al doilea cel mai rapid ritm din istorie, după „Avengers: Endgame” (11 zile). În weekendul al patrulea de la premieră, „Brand New Day” a mai adăugat aproximativ 109 milioane de dolari la nivel internațional, semn că interesul publicului nu dă semne de oboseală.

Cu acest succes, „Spider-Man: Brand New Day” devine și cel mai profitabil film din franciza Spider-Man, depășind „No Way Home” (2021), și cea mai de succes producție de super-eroi a anilor 2020.

Piața rezidențială din România traversează în 2026 o perioadă de recalibrare. Deși prețurile solicitate pentru locuințe continuă să fie mai mari decât în urmă cu un an în majoritatea marilor orașe, numărul tranzacțiilor a fost mult mai volatil, costul finanțării rămâne o constrângere, iar oferta de locuințe noi se confruntă cu presiuni importante.

Cele mai recente analize disponibile până în august 2026 indică însă o situație mai nuanțată decât o simplă „scădere” sau „creștere” a pieței. România nu traversează, în acest moment, o prăbușire generalizată a prețurilor. Mai degrabă, piața se separă între zonele cu cerere structurală puternică și proprietățile mai puțin atractive, între vânzătorii care își pot menține prețul și cei care trebuie să negocieze pentru a găsi cumpărători.

Prețurile continuă să crească în marile orașe

Datele Storia pentru luna mai 2026 arată că prețurile solicitate pentru apartamente au continuat să crească în principalele centre urbane.

Una dintre cele mai importante concluzii este poziția dominantă a Cluj-Napoca, care rămâne cea mai scumpă piață rezidențială din România. În mai 2026, prețul mediu solicitat a ajuns la aproximativ 3.310 euro/mp pentru apartamentele noi și 3.317 euro/mp pentru cele vechi, ambele segmente înregistrând o creștere anuală de aproximativ 6%.

La nivelul suprafețelor minime legale, un apartament de două camere ajungea astfel la aproximativ 172.000 de euro, iar unul de trei camere la circa 219.000 de euro. Diferența dintre nou și vechi este, practic, eliminată în cazul Clujului.

Situația este foarte diferită în București. În mai, apartamentele noi aveau un preț mediu solicitat de aproximativ 2.015 euro/mp, în timp ce apartamentele vechi ajungeau la 2.535 euro/mp. Cu alte cuvinte, în Capitală apartamentele vechi erau cu aproximativ 26% mai scumpe pe metru pătrat decât cele noi.

Această diferență este una dintre cele mai interesante particularități ale pieței românești din 2026: „nou” nu înseamnă automat mai scump.

În alte orașe, raportul se inversează. În Oradea, de exemplu, apartamentele noi aveau un preț mediu de circa 2.071 euro/mp, față de 1.888 euro/mp pentru cele vechi. În Iași, apartamentele noi se situau la aproximativ 1.885 euro/mp, față de 2.034 euro/mp pentru cele vechi.

Bucureștiul dă primele semne clare de revenire a tranzacțiilor

Una dintre cele mai importante evoluții ale anului vine din București.

După un început de an slab, piața Capitalei a înregistrat o revenire în trimestrul al doilea. Analiza Crosspoint Real Estate indică o creștere a tranzacțiilor cu unități individuale de 2,2% în aprilie, aproape 16% în mai și peste 26% în iunie, comparativ cu aceleași luni din 2025.

Această evoluție este importantă deoarece sugerează că scăderea activității de la începutul anului nu trebuie interpretată automat ca începutul unei corecții severe a prețurilor.

Piața pare mai degrabă să fi trecut printr-o perioadă de adaptare la:

• creșterea TVA;
• inflația ridicată;
• costurile mai mari de finanțare;
• diminuarea accesibilității locuințelor;
• incertitudinea economică;
• reducerea sau întârzierea unor proiecte rezidențiale noi.

La nivel național, ANCPI a raportat 51.808 imobile vândute în iunie 2026, cu 1.494 mai multe decât în mai și cu 2.615 peste nivelul din iunie 2025. Bucureștiul a avut 10.398 de tranzacții, urmat de Ilfov cu 3.971 și Timiș cu 3.165.

În rândul marilor orașe, Timișoara a înregistrat 1.615 tranzacții, Iași 1.137, iar Cluj-Napoca 869.

Prin urmare, imaginea transmisă de datele disponibile pentru prima jumătate a anului este una de revenire a volumului, dar nu neapărat de boom imobiliar.

O piață cu două viteze: prețurile cresc, dar cumpărătorii devin mai selectivi

Una dintre cele mai importante contradicții ale pieței din 2026 este faptul că prețurile solicitate pot crește în același timp cu diminuarea accesibilității.

Acest lucru este posibil deoarece prețul unei locuințe este determinat nu doar de cererea curentă, ci și de oferta disponibilă.

Dacă numărul proprietăților bune este limitat, iar dezvoltatorii lansează mai puține proiecte, proprietarii existenți pot menține prețuri ridicate chiar dacă numărul cumpărătorilor activi scade.

În acest context, trebuie făcută o distincție importantă între prețul solicitat și prețul efectiv de tranzacționare.

Datele Storia și Imobiliare.ro reflectă în principal prețuri din anunțuri. Ele sunt foarte utile pentru identificarea tendințelor, dar nu trebuie confundate cu prețurile finale negociate la notar.

Această diferență devine esențială într-o piață în care timpul de vânzare crește și negocierea devine mai importantă.

Cluj-Napoca: cea mai scumpă piață, dar nu neapărat cea mai dinamică

Clujul reprezintă un caz aparte.

La peste 3.300 euro/mp, orașul are de departe cel mai ridicat nivel mediu al prețurilor dintre marile piețe rezidențiale din România. În același timp, creșterea anuală de aproximativ 6% este mai moderată decât în anumite alte centre urbane.

Acest lucru poate indica o maturizare a pieței.

Cluj-Napoca beneficiază de factori structurali puternici:

• concentrarea locurilor de muncă bine plătite;
• sectorul IT și serviciile profesionale;
• universități importante;
• cerere consistentă din partea studenților;
• migrația internă către oraș;
• oferta limitată de terenuri în zonele centrale;
• dezvoltarea infrastructurii metropolitane.

În același timp, prețurile foarte ridicate limitează numărul cumpărătorilor care își pot permite o locuință prin credit.

În aceste condiții, piața clujeană poate deveni tot mai dependentă de cumpărătorii cu venituri ridicate, de capitalul acumulat anterior și de achizițiile făcute cu fonduri proprii.

Piața chiriilor arată diferit

Piața de închiriere oferă un semnal interesant.

Conform celei mai recente analize Storia disponibile, în iunie 2026 chiria medie la nivel național era de aproximativ 531 euro/lună, practic identică cu nivelul din iunie 2025.

În același timp, cererea nu a dispărut.

Numărul vizualizărilor anunțurilor de închiriere a crescut cu 6% față de luna precedentă și cu 2% față de iunie 2025, iar numărul contactărilor proprietarilor a crescut cu 12% față de mai 2026.

În marile orașe, Bucureștiul avea o chirie medie de aproximativ 593 euro, Cluj-Napoca 580 euro, iar Brașov și Constanța aproximativ 500 euro. La polul opus, Aradul avea o medie de circa 350 euro.

Acest lucru creează o situație interesantă pentru investitori: prețurile de achiziție au crescut mai rapid decât chiriile în anumite piețe, ceea ce poate comprima randamentul brut al proprietăților.

Finanțarea rămâne una dintre principalele probleme

O altă schimbare importantă este reducerea capacității de cumpărare prin credit.

Potrivit unei analize Storia publicate în 2026, volumul creditelor ipotecare a scăzut în 2025 pentru prima dată în ultimii cinci ani. În 2025 au fost tranzacționate aproximativ 160.000 de locuințe, cu 5,4% mai puține decât în 2024.

Mai mult, între septembrie 2025 și martie 2026 au fost tranzacționate aproximativ 84.242 de locuințe, cu 15,8% mai puține decât în aceeași perioadă precedentă.

Principalul mesaj pentru piață este clar: creșterea prețurilor nu poate continua la nesfârșit fără o creștere corespunzătoare a veniturilor și a capacității de finanțare.

Atunci când locuințele devin prea scumpe raportat la veniturile disponibile, piața se poate adapta în mai multe moduri:

1. cumpărătorii aleg suprafețe mai mici;
2. se mută spre periferie;
3. amână achiziția;
4. aleg locuințe vechi;
5. apelează la sprijin financiar familial;
6. negociază mai agresiv;
7. rămân în chirie pentru o perioadă mai lungă.

TVA-ul și oferta de locuințe noi

Piața rezidențială a fost influențată puternic și de schimbarea regimului TVA.

Eliminarea cotei reduse generale de TVA de 9% și creșterea cotei standard la 21% au introdus o presiune suplimentară asupra prețurilor locuințelor noi și asupra calendarului de livrare al proiectelor.

Problema a devenit și mai complicată în vara lui 2026, când infrastructura ANCPI a fost afectată de un incident cibernetic major.

Începând cu 14 iulie, sistemele informatice ANCPI, inclusiv e-Terra, au devenit indisponibile. ANCPI a descris situația drept cel mai grav incident tehnic din istoria instituției, iar aplicațiile au intrat într-un proces de migrare și verificare înaintea reluării activității.

Incidentul a avut o consecință directă asupra pieței: fără documentele cadastrale necesare, numeroase tranzacții nu au putut fi finalizate în condiții normale.

Mai important, problema a apărut exact în perioada în care cumpărătorii și dezvoltatorii urmăreau termenul-limită asociat aplicării cotei reduse de TVA pentru anumite tranzacții începute anterior.

Prin urmare, statisticile pentru lunile de vară trebuie privite cu o doză suplimentară de precauție.

Ce se întâmplă cu oferta?

Unul dintre cele mai importante riscuri pentru piața românească nu este neapărat o prăbușire a cererii, ci insuficiența ofertei de locuințe noi în zonele cu cerere puternică.

Dacă dezvoltatorii reduc numărul proiectelor lansate din cauza costurilor mai mari, a finanțării mai scumpe și a incertitudinii fiscale, oferta viitoare poate deveni și mai limitată.

În acest scenariu, paradoxul este următorul:

mai puține tranzacții nu înseamnă automat prețuri mai mici.

Dacă oferta scade mai repede decât cererea, prețurile pot rămâne stabile sau chiar pot continua să crească.

Acest fenomen este vizibil deja în anumite piețe.

Apartamentele vechi versus cele noi

Datele din mai 2026 arată diferențe foarte mari între orașe.

În București, apartamentele vechi erau semnificativ mai scumpe decât cele noi, cu 2.535 euro/mp față de 2.015 euro/mp.

În Cluj, diferența era aproape nulă: 3.317 euro/mp pentru vechi și 3.310 euro/mp pentru nou.

În Oradea, situația era inversată: apartamentele noi costau mai mult decât cele vechi.

Aceste diferențe arată că nu mai este suficient să analizăm „piața imobiliară din România” ca pe o singură piață.

În realitate există piețe locale foarte diferite, cu niveluri distincte de:

• venituri;
• ofertă;
• construcții noi;
• migrație;
• investiții;
• infrastructură;
• cerere pentru închiriere.

Ce ar putea urma în a doua jumătate a lui 2026?

Pe baza datelor disponibile până în august, scenariul cel mai probabil nu pare a fi nici un boom, nici o prăbușire.

Mai degrabă, piața se îndreaptă către o perioadă de normalizare și selecție.

Într-un astfel de scenariu, este posibil să vedem:

1. Prețuri nominale încă ridicate

Oferta limitată și costurile de construcție ridicate fac puțin probabilă o reducere generalizată și rapidă a prețurilor.

2. Negociere mai mare

Diferența dintre proprietățile bune și cele mediocre va deveni mai vizibilă.

Un apartament bine poziționat, eficient energetic, cu documentație impecabilă și acces bun la transport poate avea o evoluție complet diferită de o proprietate supraevaluată.

3. O piață mai favorabilă cumpărătorilor disciplinați

Cumpărătorii care nu sunt presați de timp pot beneficia de o poziție de negociere mai bună, chiar dacă prețurile de listare nu scad dramatic.

4. Chiriile vor rămâne importante

Stabilitatea chiriilor, combinată cu prețurile mari de achiziție, va face ca randamentul investițional să fie analizat mult mai atent.

5. Diferențele între orașe se vor accentua

Cluj-Napoca, București, Brașov, Timișoara și Constanța nu vor evolua neapărat în același mod.

Este 2026 un moment bun pentru cumpărare?

Răspunsul depinde mai puțin de „piața națională” și mai mult de proprietatea concretă.

Pentru un cumpărător care cumpără pentru locuire pe termen lung, o corecție de 5-10% a pieței nu schimbă neapărat fundamental economia tranzacției dacă proprietatea este foarte potrivită și finanțarea este sustenabilă.

Pentru un investitor, însă, situația este diferită.

La prețuri de peste 3.000 euro/mp, cum este cazul Clujului, calculul randamentului trebuie făcut pornind de la chiria efectivă, costurile totale și randamentul net, nu de la simpla speranță că proprietatea se va aprecia.

Un apartament cumpărat cu 200.000 de euro care produce 800 euro/lună nu trebuie evaluat doar prin perspectiva unei eventuale aprecieri viitoare, ci și prin randamentul curent al capitalului.

Concluzie: piața nu se prăbușește, dar nici nu mai este o piață în care „orice se vinde”

Datele disponibile până în august 2026 conturează o piață imobiliară românească aflată într-o etapă de tranziție.

Prețurile solicitate rămân ridicate și, în multe orașe, sunt încă peste nivelul de acum un an. Cluj-Napoca rămâne detașat cel mai scump centru rezidențial important al țării, în timp ce Bucureștiul prezintă semnale de revenire a volumului de tranzacții în trimestrul al doilea.

În același timp, finanțarea este mai dificilă, accesibilitatea s-a deteriorat, iar schimbările fiscale și problemele administrative au crescut incertitudinea.

Poate cea mai importantă concluzie pentru cumpărători și investitori este că 2026 nu mai este o piață în care simpla deținere a unui imobil garantează automat o investiție bună.

Locația, calitatea construcției, eficiența energetică, documentația, lichiditatea și raportul dintre preț și chirie contează din ce în ce mai mult.

Iar pentru următoarele luni, cea mai relevantă întrebare nu va fi probabil „vor scădea sau vor crește prețurile?”, ci:

„Care proprietăți vor continua să-și păstreze valoarea într-o piață în care cumpărătorii devin mai atenți?”

Aceasta este, probabil, schimbarea structurală cea mai importantă a pieței rezidențiale românești în 2026.

Conform cotidianului britanic The Wall Street Journal (WSJ), timp de trei ani, o echipă de detectivi de elită s-a reunit în fiecare dimineață, în zilele lucrătoare, în jurul unei table albe la sediul Poliției Federale Germane din Potsdam, lângă Berlin. Acum, ancheta lor privind identitatea celor responsabili de cel mai mare act de sabotaj din istoria modernă – bombardarea conductelor Nord Stream – amenință să fragmenteze sprijinul acordat Ucrainei, țara pe care o consideră responsabilă.

Incidentul pare a fi fost provocat chiar de unitatea fostului șef al armatei Ucrainei, Valerii Zalujnîi.

Polonia a refuzat deja să extrădeze unul dintre suspecți pentru a fi judecat în Germania. În schimb, îl consideră un erou pentru că a distrus o sursă vitală de venituri pentru mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin. Prim-ministrul polonez Donald Tusk, care a pus de mult timp sub semnul întrebării dependența Germaniei de energia rusă, a ridiculizat ancheta. Problema nu este că conducta a fost aruncată în aer, a spus el. „Problema este că a fost construită”.

Scafandrul ucrainean, pe care echipa l-a urmărit până în Polonia, a fost transportat ulterior în Ucraina într-un BMW negru cu numere diplomatice, condus probabil de atașatul militar al Ucrainei la Varșovia.

„Comandantul unității de sabotaj a fost găsit în Italia după o căutare amănunțită. La început, detectivii aveau doar o fotografie de pașaport a unui bărbat care zâmbea, cu umeri lați și ochi albastru-pal, au spus persoane familiarizate cu ancheta”, menționează WSJ. După extinderea căutării, s-a reușit identificarea sa pe social media, în persoana lui Serhii K., un veteran în vârstă de 46 de ani al Serviciului de Securitate al Ucrainei. El s-a alăturat unei unități speciale în prima zi a invaziei rusești la scară largă și a comandat o unitate de apărare aeriană în timpul bătăliei pentru Kiev în primele săptămâni ale războiului.

La sfârșitul lunii octombrie, un tribunal din Bologna a decis extrădarea lui Serhii Kuznețov în Germania, la cererea procurorilor locali. Apărarea a făcut apel la Curtea Supremă, care trebuie să ia o decizie în termen de o lună. După aceea, Kuznețov a intrat în greva foamei.

În ultima perioadă, starea sănătății lui Serhii s-a deteriorat, lucru care face cu atât mai complicată extrădarea în Germania.

Dincolo de detaliul operațional, acest incident poate fi, din păcate, un factor de tensiune între membrii alianței NATO, care riscă să șubrezească puterea de coeziune a acesteia.

A plecat o legendă a cinematografiei americane

Actorul, regizorul și militantul pentru artă independentă Robert Redford a murit pe 16 septembrie 2025, la vârsta de 89 de ani, în locuința sa din Sundance, Utah. Decesul a survenit în somn, potrivit comunicatelor oficiale. Familia a cerut intimitate în aceste momente dificile.

Carieră și contribuţii remarcabile

Robert Redford a lăsat o amprentă adâncă în cinematografie, nu doar ca actor, ci și ca regizor, producător și susținător al filmului independent. Iată câteva puncte importante ale vieții și carierei lui:

• A devenit cunoscut în anii ’60–’70, prin roluri emblematice în filme precum Butch Cassidy and the Sundance Kid, All the President’s Men, The Sting.
• În 1980, a câștigat Oscarul pentru regie pentru filmul Ordinary People, care și-a consolidat reputația sa dincolo de rolurile de star.
• A fondat Sundance Institute și festivalul Sundance, o instituţie fundamentală pentru sprijinirea cineaștilor independenți, oferind o platformă celor care nu erau parte din industria comercială dominantă.
• Era cunoscut și pentru activismul său civic și ecologist: protecția mediului, drepturile comunităților indigene, promovarea diversităţii în cinema etc.
• Ultimul său rol major a fost în filmul The Old Man & the Gun (2018), după care și-a redus activitatea ca actor.

Moştenire și impact

Deși Robert Redford a părăsit scena vieţii, moștenirea sa va rămâne vie în mai multe moduri:

1. Filmele – multe dintre rolurile sale rămân repere, atât pentru public, cât și pentru cinefili și profesioniști.
2. Sundance – festivalul și institutul pe care le-a creat continuă să descopere și să promoveze noi talente, oferind altă perspectivă cinematografiei convenționale.
3. Valorile pe care le-a promovat – independență artistică, responsabilitate socială și grijă pentru natură – ele fac parte din discursul cultural contemporan și vor fi inspiratoare pentru generaţiile viitoare.
4. Influența asupra industriei – modul în care a reușit să jongleze între roluri comerciale, calitative, regie, producţie și activism servește drept model pentru cineaști care doresc să pună în valoare credințele lor personale, nu doar profitul sau celebritatea.

Concluzie

Robert Redford nu a fost doar un star de cinema; a fost un catalizator al schimbării în lumea filmului, cineva care a deschis uși pentru alţii și care a lucrat permanent pentru a dărui substanță artei sale. Pierderea sa este una profundă pentru cinematografie, dar și pentru toţi cei care cred în puterea filmului de a schimba percepţii, de a educa și de a inspira.

Situația pe județe arată amploare votului anti-sistem, cu fiefuri peneliste care au pierdut majoritatea în favoarea lui Georgescu sau chiar Lasconi (Cluj), județe care tradițional au votat PSD și-au menținut parțial înclinarea spre stânga. Singurul județ câștigat de PNL este județul Giurgiu.

Sursa:

https://prezenta.roaep.ro/

Cele mai multe județe au fost câștigate, conform așteptărilor, de Marcel Ciolacu are 16 județe: Botoşani – 27,7%, Bacău – 24,86%, Vaslui – 30,31%, Vrancea – 25,88%, Galaţi – 26,88%, Buzău – 40,49%, Brăila – 27,57%, Ialomiţa -27,59%, Dâmboviţa – 27,6%, Vâlcea – 26,01%, Gorj – 26,19%, Caraş-Severin – 26,87%, Mehedinţi – 35,79%, Dolj – 30,4%, Olt – 38,94% şi Teleorman – 38,47%.

Kelemen Hunor a câștigat județele “tradiționale”: Satu Mare – 33,74%, Bihor – 18,12%, Sălaj – 19,9%, Mureş – 30,61%, Harghita – 82,66% şi Covasna – 68,4%.

Însă cam aici s-au oprit calculele și datele furnizate de sondajele de opinie. De aici mai departe, totul a devenit o reală “supriză”:

Cea mai mare fiind faptul că domnul Călin Georgescu a fost declarat câștigător  în13 județe: Maramureș – 22,64%, Bistrița-Năsăud – 25,44%, Suceava – 28,47%, Neamț – 24,24%, Arad – 23,29%, Hunedoara – 22,35%, Alba – 21,89%, Sibiu – 26,35%, Argeș – 24,85%, Prahova – 26,03%, Călărași – 26,17%, Constanța – 26,5%, Tulcea – 26,89%.

Elena Lasconi a câștigat în cinci județe: Cluj – 30,39%, Iași – 24,63%, Brașov – 26,411%, Timiș – 28,4%, Ilfov – 25,59%.

PNL rămâne marele perdant, în mare parte din caza înstrăinării de electorat și ale jocurilor politice ale actualului președinte Iohannis, care a spulberat în cei zece ani de mandat speranțele românilor pentru un politician de tip occidental, care să ajute la construirea unei “Românii ca afară”. Alegerile parlamentare și cele pentru turul doi al prezidențialelor se vor dovedi cruciale în menținerea României pe traiectoria EU și NATO, dar și al stabilității politice într-un context macro-economic dificil.

La 15 minute de centrul orașului, prinde contur un proiect de anvergură pentru Cluj. Iată câteva date relevante:

• Proiectul mixt cu cea mai mare diversitate funcțională din România
• 165.000 mp suprafața închiriabilă a proiectului
• Flagship mall hybrid, concept mixed-use care completează experiența de shopping cu servicii și facilități publice
  și de timp liber
• Peste 400 de magazine, inclusiv premiere regionale și naționale (Jumbo, IKEA)
• Peste 30 noi restaurante și cafenele cu orientare spre râul Someș
• Fresh Market pentru producătorii autohtoni
• Un nou parc și spații verzi amenajate de peste 52.000 mp
• Grădină japoneză pe acoperiș
• Centru de live arts și sală de spectacole
• Clădire de birouri premium și green
• Investiții în conectivitate și mobilitate alternativă